peșchegiu
Etimologie
Din turcă peșkeșči.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului peșchegiu | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | peșchegiu | peșchegii |
Articulat | peșchegiul | peșchegiii |
Genitiv-Dativ | peșchegiului | peșchegiilor |
Vocativ | peșchegiule | peșchegiilor |
- funcționar al seraiului care era însărcinat cu perceperea tributului și cu păstrarea darurilor făcute sultanului.
- (rar) persoană care așteaptă să primească peșcheșuri, care este obișnuită să primească peșcheșuri; (p.ext.) chilipirgiu.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online