periuță

română

Etimologie

Din perie + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /pe.ri'u.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului periuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	periuță	periuțe
Articulat	periuța	periuțele
Genitiv-Dativ	periuței	periuțelor
Vocativ	periuță	periuțelor

1. diminutiv al lui perie.
2. epitet peiorativ dat unui om lingușitor.
3. (reg.) segment al piciorului albinei acoperit cu fire păroase.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• erupția
• aprețui
• epurați
• pirueta
• prețuia
• rupeați

Referințe

• DEX '98 via DEX online