perplexitate
Etimologie
Din franceză perplexité < latină perplexitas.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului perplexitate | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | perplexitate | perplexități |
Articulat | perplexitatea | perplexitățile |
Genitiv-Dativ | perplexității | perplexităților |
Vocativ | ' | ' |
- stare a celui perplex; surprindere, uimire amestecată cu nedumerire; uimire, dezorientare (a cuiva, în față unei situații neașteptate, dificile, confuze).
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
stare a celui perplex
|
|