placer

engleză

(English)

Etimologie

1. Din place + sufixul -(e)r.
2. Din spaniola americană placer.

Pronunție

• AFI: /ˈplæsər/

Substantiv

placer, pl. placers

1. plasator
2. un depozit de pământ, nisip sau pietriș care conține minerale prețioase

Cuvinte derivate

• place

Referințe

• Dictionary.com

---

franceză

(français)

Etimologie

Din place + sufixul -(e)r.

Pronunție

• AFI: /pla.se/

Verb

1. a (se) plasa, a pune, a așeza
2. a situa, a (se) așeza

Cuvinte derivate

• place
• placement
• placeur
• placé

---

spaniolă

(español)

Etimologie

1. Din latină placere.
2. (substantivul) Înrudit cu placel.

Pronunție

• AFI: /plaˈθeɾ/

Verb

1. a plăcea, a satisface

---

Substantiv

placer m., placers pl.

1. plăcere

Substantiv

placer m., placeres pl.

1. un depozit de pământ, nisip sau pietriș care conține minerale prețioase
2. banc de nisip