plutui
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /plu.tu'i/
Verb
| Conjugarea verbului plutui | |
| Infinitiv | a plutui |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
plutuiesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să plutuiască |
| Participiu | plutuit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a supune pieile tăbăcite unei operații de finisare, tratându-le cu săruri de crom, pentru a le face moi și a le da un aspect plăcut.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online