polițai

română

Etimologie

Din germană Polizei.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului polițai
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polițai	polițai
Articulat	polițaiul	polițaii
Genitiv-Dativ	polițaiului	polițailor
Vocativ	polițaiule	polițailor

1. șef al poliției într-un oraș de provincie sau într-o circumscripție de oraș mai mare, în vechea organizare a țării; polițmaistru.
2. (în trecut) sergent de stradă sau agent de poliție.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alipito
• pilotai

Referințe

• DEX '98 via DEX online