circumscripție

română

Etimologie

Din latină circumscriptio, franceză circonscription.

Pronunție

• AFI: /ʧir.kum'skrip.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului circumscripție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	circumscripție	circumscripții
Articulat	circumscripția	circumscripțiile
Genitiv-Dativ	circumscripției	circumscripțiilor
Vocativ	circumscripție	circumscripțiilor

1. subdiviziune a unei unități teritorial-administrative, organizată în vederea desfășurării în bune condiții a unei activități (financiare, sanitare, de alegeri etc.) în cadrul statului; instituție, serviciu etc. care asigură desfășurarea acestei activități; circă.

Cuvinte derivate

• circă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online