|
Etimologie
Din franceză poney, care provine din engleză pony. Din scoțiană joasă powny, probabil din franceza medie poulenet („mânzișor, mânzuleț”) < inevitabil din latină târzie pullanus („pui de animal”).
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului ponei
|
m.
|
Singular
|
Plural
|
Nominativ-Acuzativ
|
ponei
|
ponei
|
Articulat
|
poneiul
|
poneii
|
Genitiv-Dativ
|
poneiului
|
poneilor
|
Vocativ
|
poneiule
|
poneilor
|
- (zool.) (la pl.) rasă de cai caracterizată printr-o greutate mică a corpului și o talie redusă, originară din regiunile cu climat rece și cu vegetație săracă ale Angliei și ale Peninsulei Scandinave; (și la sg.) cal care aparține acestei rase.
Vezi și
Traduceri
rasă de cai
|
|
- japoneză: 子馬 (日本語) (こうま, kouma), 仔馬 (日本語) (こうま, kouma), 小馬 (日本語) (こうま, kouma), ポニー (日本語) (ponī)
- kazahă: пони (қазақша) (ponï)
- latină: caballio (Latina) m.
- letonă: ponijs (latviešu) m.
- lituaniană: ponis (lietuvių) m.
- lojban: lo cmaxi'a (la .lojban.)
- macedoneană: пони (македонски) (póni) n.
- maghiară: póni (magyar)
- malaieziană: kuda padi (Bahasa Melayu)
- maori: poni (Māori)
- neerlandeză: pony (Nederlands) m.
- norvegiană: ponni (norsk) m.
- persană: اسبچه (فارسی)
- poloneză: kuc (polski) m., kucyk (polski) m.
- portugheză: pónei (português) m. (în Portugalia), pônei (português) m. (în Brazilia)
- rusă: пони (русский) (póni) m.
- sârbă: пони (српски / srpski) (poni) m.
- slovacă: poník (slovenčina) m.
- slovenă: poni (slovenščina) m.
- spaniolă: poni (español) m., caballito (español) m.
- suedeză: ponny (svenska) c., ponnyhäst (svenska) c.
- tagalog: bisiro (Tagalog)
- turcă: midilli (Türkçe)
- ucraineană: поні (українська) (póni) m.
- vietnameză: ngựa pôni (Tiếng Việt)
- volapük: jevodil (Volapük)
|
Referințe