popas
Etimologie
Din slavă (veche) popasŭ.
Pronunție
- AFI: /po'pas/
Substantiv
| Declinarea substantivului popas | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | popas | popasuri |
| Articulat | popasul | popasurile |
| Genitiv-Dativ | popasului | popasurilor |
| Vocativ | popasule | popasurilor |
- oprire pentru odihnă în timpul unui drum mai lung; ședere mai îndelungată într-un loc (în timpul unei călătorii).
- (pop.) pauză în timpul unei activități; odihnă.
- loc în care se oprește cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) Fără popas (sau popasuri) = neîncetat, neîntrerupt; continuu.
- (loc.adv.) (rar) În popasuri = agale, alene, cu întreruperi.
Expresii
- A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astâmpăr, a nu avea liniște, a nu-și găsi locul
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online