practicantă

română

Etimologie

Din practicant.

Pronunție

• AFI: /prak.ti'kan.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului practicantă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	practicantă	practicante
Articulat	practicanta	practicantele
Genitiv-Dativ	practicantei	practicantelor
Vocativ	practicanto	practicantelor

1. persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începătoare într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice).
2. cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariată care executa o muncă de ajutor pe lângă un specialist.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online