română

Etimologie

Din prefixul pre- + zice (după franceză prédire).

Pronunție

  • AFI: /pre'zi.ʧe/


Verb


Conjugarea verbului
prezice
Infinitiv a prezice
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prezic
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prezică
Participiu prezis
Conjugare III
  1. (v.tranz.) a spune, a anunța dinainte ce se va întâmpla, orientându-se după anumite indicații prezente, după intuiție, raționament etc.
    Ce a prezis sfântul?
  2. a ghici viitorul cuiva (în cărți, în cafea, în palmă etc.).

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe