Variante de scriere Vezi și : Priest

(English)

Etimologie

Din engleză medie preist, preest, care provine din engleză veche prēost < latină târzie presbyter. Inevitabil din greacă antică πρεσβύτερος (presbúteros), din πρέσβυς (présbus, „mai bătrân”). Consolidat în engleză medie de franceză veche prestre.

Pronunție

  • AFI: /ˈpɹiːst/


Substantiv

priest, pl. priests

  1. (rel., bis.) preot, popă, părinte
    The priest at the Catholic church heard his confession.
  2. (spec.; la pescuit) unealtă bontă, utilizată pentru a ucide pești

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to priest
Infinitiv to priest
Prezent simplu
pers. 3 sg.
priests
Trecut simplu priested
Participiu trecut priested
Participiu prezent priesting
  1. (rel., bis.) a preoți

Referințe





(Deutsch)

Etimologie

Din preisen.

Pronunție

  • AFI: /pʀiːst/


Verb

  1. forma de persoana a II-a singular la preterit pentru preisen.
  2. forma de persoana a II-a plural la preterit pentru preisen.