săruta
Etimologie
Din latină salutare.
Pronunție
- AFI: /sə.ru'ta/
Verb
Conjugarea verbului (se) săruta | |
Infinitiv | a (se) săruta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) sărut |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) sărute |
Participiu | sărutat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl. recipr.) a (se) atinge cu buzele în semn de respect, de prietenie, de umilință sau ca o manifestare erotică; a (se) pupa.
- S-au sărutat pe buze.
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
- (tranz.) Sărut mâna = formulă de salut sau de mulțumire adresată unei femei sau unei persoane mai în vârstă
- (înv.) Sărut dreapta = formulă de salut adresată preoților, domnitorilor, boierilor, mai rar unei femei
- Cine nu are ochi negri sărută și albaștri = se spune despre cel care, neavând ceea ce dorește, se mulțumește cu ceea ce are
Traduceri
a atinge (ușor) cu buzele (în semn de dragoste, de respect, de afecțiune sau de umilință)
|
|