română

Etimologie

Din scorțar + sufixul -el.

Pronunție

  • AFI: /skor.ʦə'rel/


Substantiv


Declinarea substantivului
scorțărel
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scorțărel scorțărei
Articulat scorțărelul scorțăreii
Genitiv-Dativ scorțărelului scorțăreilor
Vocativ scorțărelule scorțăreilor
  1. pasăre insectivoră mică cu spinarea cenușie pătată cu alb, cu pântecele alb și cu ciocul lung și ascuțit, care își face cuibul în scorburi; scorțar, scorțăraș (Certhia familiaris).


Traduceri

Anagrame

Referințe