scurtătură

română

Etimologie

Din a scurta + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /skur.tə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului scurtătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	scurtătură	scurtături
Articulat	scurtătura	scurtăturile
Genitiv-Dativ	scurtăturii	scurtăturilor
Vocativ	scurtătură	scurtăturilor

1. bucată scurtă de lemn; retevei.
2. cărare care urmează distanța cea mai scurtă între două puncte.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online