sezon
Etimologie
Din franceză saison.
Pronunție
- AFI: /se'zon/
Substantiv
Declinarea substantivului sezon | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | sezon | sezoane |
Articulat | sezonul | sezoanele |
Genitiv-Dativ | sezonului | sezoanelor |
Vocativ | sezonule | sezoanelor |
- perioadă de timp a anului corespunzând aproximativ unui anotimp.
- perioadă a anului caracterizată prin apariția anumitor fenomene sau printr-o intensă activitate în unele domenii; timp al anului potrivit pentru a întreprinde anumite acțiuni condiționate de caracteristicile anotimpului.
- Sezon de băi.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adj.) De sezon = propriu, potrivit unui anumit sezon; (fig.) de actualitate.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online