sminteală

română

Etimologie

Din a sminti + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /smin'te̯a.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului sminteală
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	sminteală	sminteli
Articulat	sminteala	smintelile
Genitiv-Dativ	smintelii	smintelilor
Vocativ	sminteală	smintelilor

1. tulburare a minții, scrânteală, nebunie; (p.ext.) greșeală, abatere.
2. (înv. și pop.) stricăciune, pierdere, pagubă; neplăcere.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Fără sminteală = în mod absolut, negreșit.

Expresii

• A da (pe cineva) de sminteală = a face (pe cineva) de râs; a da de gol

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• semnalați

Referințe

• DEX '98 via DEX online