soclu
română
Etimologie
Din franceză socle.
Pronunție
- AFI: /'so.klu/
Substantiv
| Declinarea substantivului soclu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | soclu | socluri |
| Articulat | soclul | soclurile |
| Genitiv-Dativ | soclului | soclurilor |
| Vocativ | soclule | soclurilor |
- suport sau postament (din piatră) care susține o coloană, o statuie etc.
- partea de jos (mai proeminentă) a unei clădiri, a unui grilaj de fier etc.
- partea de metal a unui bec electric care se fixează în dulie.
- piesă prin intermediul căreia se fixează tuburile electronice de șasiul aparatelor în care sunt montate.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online