spiriduș
română
Variante
- (rar) spirituș
Etimologie
Din latină spiritus.
Pronunție
- AFI: /spi.ri'duʃ/
Substantiv
| Declinarea substantivului spiriduș | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | spiriduș | spiriduși |
| Articulat | spiridușul | spiridușii |
| Genitiv-Dativ | spiridușului | spiridușilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (în basme și în superstiții) drac mic (vioi și poznaș) care se întrupează în diferite vietăți și slujește pe vrăjitori și pe diavoli.
- (fig.) copil zburdalnic, vioi, neastâmpărat.
Cuvinte apropiate
Expresii
- Cu spiriduși = hazliu
Traduceri
drăcușor viclean și poznaș