Etimologie

Din slavă (veche) služiti.

Pronunție

  • AFI: /sluˈʒi/


Verb


Conjugarea verbului
sluji
Infinitiv a sluji
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
slujesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să slujească
Participiu slujit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a fi angajat, a munci în gospodăria sau în familia cuiva; (înv.) a ocupa o funcție publică.
  2. (v.intranz.) (pop.) a-și face serviciul militar.
  3. (v.tranz.) a munci pentru altul, a fi la dispoziția unui stăpân.
  4. (v.refl.) a se servi, a se folosi de cineva sau de ceva.
  5. (v.intranz.) (despre obiecte și despre abstracte) a servi la ceva; a folosi.
  6. (v.intranz.) a oficia o slujbă religioasă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe