străluc

română

Etimologie

Din a străluci (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /strə'luk/

Substantiv

Declinarea substantivului străluc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	străluc	străluci
Articulat	strălucul	strălucii
Genitiv-Dativ	strălucului	strălucilor
Vocativ	strălucule	strălucilor

1. insectă din ordinul coleopterelor, de culoare verde sau roșcată, cu luciu metalic specific, cu aripile albastre-verzui, fin punctate (Aromia moschata).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carstul
• castrul

Referințe

• DEX '98 via DEX online