stupilă

română

Etimologie

Din franceză étoupille.

Pronunție

• AFI: /stu'pi.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului stupilă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	stupilă	stupile
Articulat	stupila	stupilele
Genitiv-Dativ	stupilei	stupilelor
Vocativ	stupilă	stupilelor

1. amorsă specială întrebuințată la tunurile vechi pentru aprinderea încărcăturii de pulbere.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• plusați
• pulsați
• stipula
• șpăltui

Referințe

• DEX '98 via DEX online