Un taifun

română

Etimologie

Din germană Taifun < chineză 大风 (dàfēng, "vânt mare").

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
taifun
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ taifun taifunuri
Articulat taifunul taifunurile
Genitiv-Dativ taifunului taifunurilor
Vocativ ' '
  1. vânt foarte puternic, cu furtună și cu vârtejuri, care ia naștere în partea de apus a Oceanului Pacific și se manifestă mai ales în estul Asiei și în estul Americii de Nord.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe