tildă
română
Etimologie
Din franceză tilde, germană Tilde.
Pronunție
- AFI: /'til.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului tildă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tildă | tilde |
| Articulat | tilda | tildele |
| Genitiv-Dativ | tildei | tildelor |
| Vocativ | tildă | tildelor |
- semn grafic de forma unui „s” de tipar culcat, folosit în unele opere pentru înlocuirea unui cuvânt care se repetă.
- semn diacritic de forma unui „s” de tipar culcat, care se pune deasupra unei litere pentru a conferi pronunțării sunetului pe care îl reprezintă un caracter palatal, nazal etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online