tonică
română
Etimologie
Din tonic.
Pronunție
- AFI: /to'ni.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tonică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tonică | tonice |
| Articulat | tonica | tonicele |
| Genitiv-Dativ | tonicei | tonicelor |
| Vocativ | tonico | tonicelor |
- (muz.) treapta întâi a modurilor major sau minor.
- acord construit pe treapta întâi a modului major sau minor.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online