română

Etimologie

Din franceză tragique < latină tragicus.

Pronunție

  • AFI: /'tra.ʤik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
tragic
Singular Plural
Masculin tragic tragici
Feminin tragică tragice
Neutru tragic tragice
  1. care aparține tragediei, care se referă la tragedie, cu caracter de tragedie.
  2. (fig.) zguduitor, jalnic, nenorocit.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (substantivat) A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
tragic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tragic tragice
Articulat tragicul tragicele
Genitiv-Dativ tragicului tragicelor
Vocativ tragicule tragicelor
  1. categorie a esteticii exprimând un conflict al cărui deznodământ este înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale valoroase.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
tragic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tragic tragici
Articulat tragicul tragicii
Genitiv-Dativ tragicului tragicilor
Vocativ tragicule tragicilor
  1. (rar) autor de tragedii.


Traduceri

Referințe