uproar
(English)
Etimologie
Din up + roar (după germană Aufruhr sau neerlandeză oproer).
Pronunție
- AFI: /'ʌprɔː(r)/
Substantiv
uproar, pl. uproars
- freamăt, agitație, tumult
- The new proposal from city hall caused public uproar.
- larmă, clamoare, rumoare, gălăgie