noise
(English)
Etimologie
Din engleza medie, care provine din franceza veche noise ("ceartă, ciondăneală, dispută") < de origine incertă. Poate din latină nausea ("dezgust, greață"); alternativ din noxia ("daună, lezare, vătămare").
Pronunție
- AFI: /nɔɪz/
Substantiv
noise, pl. noises
- gălăgie, larmă
- He knew that it was trash day, when the garbage collectors made all the noise.
- zgomot, sunet
- Where's that noise coming from?
- (tehn.) perturbație, răsunet
- (p. ext.) zvon, rumoare; (spec.) plângere
- The problems with the new computer system are causing a lot of noise at Head Office.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
Verb
Conjugarea verbului to noise | |
Infinitiv | to noise |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
noises |
Trecut simplu | noised |
Participiu trecut | noised |
Participiu prezent | noising |
Referințe
(français)
Etimologie
Din franceza veche noise ("ceartă, ciondăneală, dispută") < de origine incertă. Poate din latină nausea ("dezgust, greață"); alternativ din noxia ("daună, lezare, vătămare"). Confer provensala veche nauza.
Pronunție
- AFI: /nwaz/
Substantiv
noise f., noises pl.