română

Etimologie

Din slavă (veche) volĩnŭ.

Pronunție

  • AFI: /'vol.nik/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
volnic
Singular Plural
Masculin volnic volnici
Feminin volnică volnice
Neutru volnic volnice
  1. (înv. și arh.) liber; independent, autonom.
  2. care se impune cu sila, care se face cu forța; arbitrar.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe