silă

Wikipedia

Wikipedia are un articol despre
silă

română

Din slavă (veche) sila.

Declinarea substantivului silă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	silă	sile
Articulat	sila	silele
Genitiv-Dativ	silei	silelor
Vocativ	silă	silelor

sentiment de dezgust, de scârbă, de neplăcere, de repulsie față de cineva sau de ceva; aversiune.
constrângere.
violență, abuz săvârșit împotriva cuiva.
(înv.) putere, forță.
(concr.) armată, oaste.
(reg.; cu determinări introduse prin prep. „de”) mulțime de...

(loc.adv.) În (sau, rar, cu, #înv.# de) silă = fără tragere de inimă, fără interes, fără plăcere; din obligație.
(loc.adj. și adv.) Cu (de-a) sila ori în (sau de, cu) silă = fără voie, în mod forțat.
(loc.adv.) De silă, de milă = fiind obligat sau nevoit să..., vrând-nevrând; de voie, de nevoie.
(loc.vb.) (înv. și reg.) A face (cuiva) silă = a sili, a forța (pe cineva).