Etimologie

Din franceză volubilité < latină volubilitas, volubilitatis.

Pronunție

  • AFI: /vo.lu.bi.li'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
volubilitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ volubilitate invariabil
Articulat volubilitatea invariabil
Genitiv-Dativ volubilității invariabil
Vocativ volubilitate invariabil
  1. ușurință de a vorbi mult și repede; locvacitate.
  2. spontaneitate; promptitudine.
  3. proprietate a unor plante de a-și înfășura tulpina în jurul unui arac, al unei sfori etc.


Traduceri

Referințe