wrangler
(English)
Etimologie
Din verbul (to) wrangle („a se certa; a mâna, a dirija animale”) + -er.
Pronunție
- AFI: /ˈɹæŋɡlə(ɹ)/
Substantiv
wrangler, pl. wranglers
- (om) certăreț, gâlcevitor, arțăgos
- (spec.) fel de cowboy
- (agr.; spec.) dresor de animale
- (în Anglia, la Cambridge; educ.) student care s-a distins la examenul de matematică