zmeu
Etimologie
Origine disputată.
Poate din slavă zmiĭ („balaur”). Dar lingvistul Sorin Paliga prezintă ipoteza că formele pan-slavice al cuvântului erau împrumuturi devreme din limba dacă.
Pronunție
- AFI: /zmew/
Substantiv
| Declinarea substantivului zmeu | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zmeu | zmei |
| Articulat | zmeul | zmeii |
| Genitiv-Dativ | zmeului | zmeilor |
| Vocativ | ' | ' |
- personaj fantastic din basme, imaginat ca un uriaș cu puteri supranaturale, întruchipând răutatea și fiind întotdeauna învins de forțele binelui.
- (fig.) erou, viteaz.
- (fig.) cal focos și aprig.
- balaur.
- (în credințele populare) boală pricinuită de dragoste.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Expresii
- A se lupta ca un zmeu = a se lupta vitejește
Traduceri
personaj imaginar, înzestrat cu puteri supranaturale, care întruchipează răul
|
Substantiv
| Declinarea substantivului zmeu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | zmeu | zmeie |
| Articulat | zmeul | zmeiele |
| Genitiv-Dativ | zmeului | zmeielor |
| Vocativ | ' | ' |
- jucărie făcută dintr-un dreptunghi de hârtie, pânză etc. fixat pe un schelet ușor de lemn, care se ridică în aer la bătaia vântului și care este mânuită de pe pământ cu ajutorul unei sfori lungi.
- Zmeu de hârtie, cu speteze.
Sinonime
- (prin Transilv. și Ban.) șercan
Traduceri
jucărie de hârtie
|
|