șezătoare

română

Etimologie

Din șezător.

Pronunție

• AFI: /ʃe.zə'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului șezătoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șezătoare	șezători
Articulat	șezătoarea	șezătorile
Genitiv-Dativ	șezătorii	șezătorilor
Vocativ	șezătoare	șezătorilor

1. adunare restrânsă la sate în serile de iarnă, la care participanții lucrează și totodată petrec, spunând povești, glume, ghicitori.
2. reuniune literară.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online