șorț

română

Etimologie

Din germană Schurz.

Pronunție

• AFI: /ʃorʦ/

Substantiv

Declinarea substantivului șorț
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	șorț	șorțuri
Articulat	șorțul	șorțurile
Genitiv-Dativ	șorțului	șorțurilor
Vocativ	șorțule	șorțurilor

1. obiect de îmbrăcăminte pe care îl poartă dinainte, peste haine, femeile, muncitorii etc. în timpul lucrului, pentru a-și proteja îmbrăcămintea.
2. obiect de îmbrăcăminte (cu mâneci) care face parte din uniforma școlarilor și care se poartă peste haine.
3. (în portul popular femeiesc) țesătură dreptunghiulară din lână sau din bumbac, de obicei împodobită cu broderii, care se poartă peste fustă.

Cuvinte derivate

• șorțuleț

Traduceri

Traduceri

franceză: tablier (français) occitană: faudal (occitan)

Referințe

• DEX '98 via DEX online