Etimologie

Din latină abstractus. Confer germană abstrakt, franceză abstrait.

Pronunție

  • AFI: /ab'strakt/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
abstract
Singular Plural
Masculin abstract abstracți
Feminin abstractă abstracte
Neutru abstract abstracte
  1. care rezultă din separarea și generalizarea însușirilor caracteristice ale unui grup de obiecte sau de fenomene; care este considerat independent, detașat de obiecte, de fenomene sau de relațiile în care există în realitate.
  2. conceput în mod prea general, prea teoretic; (p.ext.) greu de înțeles din cauza lipsei de ilustrări concrete.

Sinonime

Antonime

Cuvinte apropiate

Locuțiuni


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
abstract
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ abstract abstracte
Articulat abstractul abstractele
Genitiv-Dativ abstractului abstractelor
Vocativ ' '
  1. (cuvânt) care are sens abstract.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe