accordo

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul accordare.

Pronunție

• AFI: /ak'kɔrdo/

Substantiv

accordo m., accordi pl.

1. înțelegere, acord, învoială, învoire

   In perfetto accordo.

2. aranjament, aranjare; (p. ext.) pact, tratat

   Accordo fra le parti.

3. (muz.) acord
4. (gram.) concordanță
5. (fig.) armonie

Sinonime

• 2: patto, trattato
• 3: concordanza
• 4: armonia

Antonime

• contrasto, disaccordo

Cuvinte apropiate

• accordabile
• accordamento
• accordanza
• accordare
• accordata
• accordatore
• accordio

Locuțiuni

• d'accordo

Referințe

• Treccani.it