atmosferă
română
Etimologie
Din franceză atmosphère.
Pronunție
- AFI: /at.mos'fe.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului atmosferă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | atmosferă | atmosfere |
| Articulat | atmosfera | atmosferele |
| Genitiv-Dativ | atmosferei | atmosferelor |
| Vocativ | atmosferă | atmosferelor |
- înveliș gazos care înconjoară pământul; aer; (spec.) aer pe care îl respiră cineva.
- (fig.) mediul social înconjurător; ambianță.
- (fig.) stare de spirit care se creează în jurul cuiva sau a ceva.
- masă de gaze și de vapori aflată într-un spațiu în care au loc reacții chimice.
- unitate de măsură a presiunii gazelor.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online