award

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie awarden, care provine din anglo-normandă awarder < latină medie *exwardare, din ex („afară”) + wardare, guardare („a observa, a se uita, a urmări, a veghea”). Confer ward, guard și regard.

Pronunție

• AFI: /ə'wɔrd/

Substantiv

award, pl. awards

1. (jur.) sentință, decizie, hotărâre, verdict
2. (gener.) premiu, primă

   He received an award for bravery.

3. (ieșit din uz) îngrijire
4. (în Australia și Noua Zeelandă) salariu minimal negoțiat

Sinonime

• 3: care, keeping

Cuvinte derivate

• superaward

Cuvinte compuse

• Academy Award
• award ceremony, awards ceremony

Cuvinte apropiate

• reward

Verb

Conjugarea verbului to award
Infinitiv	to award
Prezent simplu pers. 3 sg.	awards
Trecut simplu	awarded
Participiu trecut	awarded
Participiu prezent	awarding

1. (jur.) a aloca
2. a acorda, a încredința, a conferi, a atribui, a desemna
3. a decerna, a acorda

   He was awarded the Nobel Prize for Literature.

Sinonime

• 1: (jur.) assign
• 2: crown, determine, grant
• 3: give

Cuvinte derivate

• awardability
• awardable
• awardee
• awarder
• misaward

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary