călăuzi
română
Etimologie
Din călăuză.
Pronunție
- AFI: /kə.lə.uˈzi/
Verb
| Conjugarea verbului călăuzi | |
| Infinitiv | a călăuzi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
călăuzesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să călăuzească |
| Participiu | călăuzit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a conduce pe cineva pe un drum.
- (v.tranz.) a îndruma, a învăța, a povățui.
- (v.refl.) a se orienta, a se conduce după...
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online