română

Etimologie

Din povață + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /po.və.ʦu'i/


Verb


Conjugarea verbului
povățui
Infinitiv a povățui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
povățuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să povățuiască
Participiu povățuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a sfătui pe cineva să facă într-un anumit fel.
  2. (v.tranz.) a conduce, a călăuzi, a îndruma pe cineva în viață sau, (p.gener.), pe un drum.
  3. (v.tranz.) (înv.) a comanda o armată.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe