căpitan
Etimologie
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului căpitan | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | căpitan | căpitani |
Articulat | căpitanul | căpitanii |
Genitiv-Dativ | căpitanului | căpitanilor |
Vocativ | căpitanule | căpitanilor |
- grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului; persoană care are acest grad.
- (urmat uneori de determinările „de vas”, „de șlep”, „de remorcher”) comandant al unei nave militare, comerciale sau de pasageri.
- (înv.) persoană care comanda o oștire sau o parte a ei; comandant.
- căpetenie (de haiduci, de hoți etc.).
- (sport) jucător care în timpul unei competiții este reprezentantul și conducătorul echipei din care face parte.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online