română

Etimologie

Din franceză passager.

Pronunție

  • AFI: /pa.saˈʤer/


Substantiv


Declinarea substantivului
pasager
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pasager pasageri
Articulat pasagerul pasagerii
Genitiv-Dativ pasagerului pasagerilor
Vocativ pasagerule pasagerilor
  1. persoană care este numai în trecere printr-un loc, printr-o localitate etc., persoană care circulă sau călătorește folosind un mijloc de transport (în comun); călător.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
pasager
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pasager pasagere
Articulat pasagerul pasagerele
Genitiv-Dativ pasagerului pasagerelor
Vocativ pasagerule pasagerelor
  1. navă de pasageri.


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
pasager
Singular Plural
Masculin pasager pasageri
Feminin pasageră pasagere
Neutru pasager pasagere
  1. (rar) vremelnic, trecător.


Traduceri

Anagrame

Referințe