carena

română

Etimologie

Din franceză caréner < latină carenare.

Pronunție

• AFI: /ka.re'na/

Verb

Conjugarea verbului carena
Infinitiv	a carena
Indicativ prezent pers. 1 sg.	carenez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să careneze
Participiu	carenat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a repara carena unei nave.
2. (v.tranz.) a așeza o navă pe o coastă pentru a o repara.
3. (v.tranz.) a acoperi cu tablă suprafața exterioară a unui vehicul de mare viteză.

Cuvinte derivate

• carenare

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• arcane
• carnea
• cearnă
• ecrana
• răcnea

Referințe

• DEX '98 via DEX online