Cinsteț

Etimologie

Din ucraineană чyстek (čystec).

Pronunție

  • AFI: /ʧin'steʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
cinsteț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cinsteț cinsteți
Articulat cinstețul cinsteții
Genitiv-Dativ cinstețului cinsteților
Vocativ cinstețule cinsteților
  1. (bot.) (Salvia glutinosa) plantă erbacee cu tulpina înaltă și cleioasă și cu flori galbene punctate cu brun; brânca-porcului.

Sinonime

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe