confecționa

română

Etimologie

Din franceză confectionner.

Pronunție

• (normă) AFI: /kon.fek.ʦi.oˈna/
• (tempo rapid) AFI: /kon.fek.ʦjoˈna/

Verb

Conjugarea verbului confecționa
Infinitiv	a confecționa
Indicativ prezent pers. 1 sg.	confecționez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să confecționeze
Participiu	confecționat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a efectua prelucrarea unui material sau a unui semifabricat pentru a obține un obiect (unicat sau în serie).
2. (v.tranz.) a produce, a lucra, a fabrica încălțăminte sau îmbrăcăminte.

Cuvinte derivate

• confecționabil
• confecționare
• confecționat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online