corespondentă

română

Etimologie

Din corespondent.

Pronunție

• AFI: /ko.res.pon'den.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului corespondentă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	corespondentă	corespondente
Articulat	corespondenta	corespondentele
Genitiv-Dativ	corespondentei	corespondentelor
Vocativ	corespondento	corespondentelor

1. persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică, trimițând spre publicare informații din locul unde se află.
2. persoană care, în lipsa părinților unui elev, are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare.
3. (rar) persoană cu care cineva este în corespondență.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online