română

Etimologie

Din franceză crypte < latină crypta.

Pronunție

  • AFI: /'krip.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
criptă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ criptă cripte
Articulat cripta criptele
Genitiv-Dativ criptei criptelor
Vocativ criptă criptelor
  1. construcție subterană într-un templu antic în care se păstrau obiectele de cult, arhiva, tezaurul etc.
  2. cavou subteran, construit sub o biserică sau sub un monument.
  3. capelă subterană folosită ca loc de înmormântare sau de păstrare a relicvelor.
  4. (med.) adâncitură mică în formă de tub, situată pe suprafața unei mucoase.


Traduceri

Anagrame

Referințe