Etimologie

Din franceză coulisse.

Pronunție

  • AFI: /ku'li.sə/


Substantiv


Declinarea substantivului
culisă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ culisă culise
Articulat culisa culisele
Genitiv-Dativ culisei culiselor
Vocativ culisă culiselor
  1. spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intră actorii în scenă.
  2. (fig.) (la pl.; peior.) dedesubturile unor acțiuni sau ale unei stări de fapt; mașinație, înscenare, intrigă.
  3. scobitură rectilinie de-a lungul căreia alunecă o piesă mobilă; (p.ext.) piesa care alunecă de-a lungul acestei scobituri.

Cuvinte derivate

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe