decadentism

română

Etimologie

Din franceză décadentisme.

Pronunție

• AFI: /de.ka.den'tism/

Substantiv

Declinarea substantivului decadentism
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	decadentism	invariabil
Articulat	decadentismul	invariabil
Genitiv-Dativ	decadentismului	invariabil
Vocativ	decadentismule	invariabil

1. denumire generică dată tendințelor unor curente literar-artistice de la sfârșitul sec. xIX și începutul sec. xX de către propriii protagoniști, care opun realității o lume a stărilor de spirit subiective, considerată ca singura autentică. simbolism.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online